miercuri, 15 mai 2013

femeia ca accesoriu

Zilele Buzăului sunt acele evenimente desfăşurate în piaţa centrală, în faţa Palatului Comunal, cu invitaţi anonimi amestecaţi cu câteva nume "grele" ale şoubizului: Pepe, FUego, sau formaţia Nemuritorii.

Sub corturile cu "Timişoreana" stau înghesuiţi consumatorii de spectacol, cu cartonul de mici semifăcuţi şi muştar într-o mână şi cu berea la pahar de plastic în alta. În amestecul de miros de fum, transiraţie şi parfum ieftin dat cu kilu, toată lumea se simte bine, gradul de satisfacţie fiind invers proporţional cu apropierea de scenă: entuziaştii sunt la picioarele artiştilor, cârcotaşii la mare distanţă, uşor nemulţumiţi de volumul din boxe.

Din cine ştie ce galerie de bordei cu BMW la poartă mi-a fost să văd o haită de borâturi: negri, cu burţi pe care stăteau intinse la maxim tricouri mulate albe, tunşi scurt şi cu pielea de pe ceafă încreţită. Surpriză amestecului era prezenţa cu ei a unei făpturi de sex opus creată parcă de mâna unui artist: albă, suplă, înaltă, silicon discret în buze şi piept, tristă faţă de veselia gâlgâită a celorlalţi. Părea un animal furat, purtat de nas cu un lanţ si un belciug de aur.

2 comentarii:

  1. foarte bun articolul! si eu am observat greața zilelor Buzăului!

    RăspundețiȘtergere
  2. Stau la doi pasi de piata dar nu pun botu la asa manifestari exact din aceeasi cauza. Stau linistit in casa si nu aud decat urletele filtrate de casti, dar sunt multumit ca nu vad cine le scoate. Sunt unii care scot bani frumosi din asta pentru ca nu am vazut vreodata (cand am mai vizitat fenomenul) ca vreun comerciant sa dea bon la ceva sau poate la sfarsit achita pe undeva, in solidar, vreun bon comun, centralizat!

    RăspundețiȘtergere