Știți, prin lege fermele de animale și abatoarele se construiesc la mai mult de 10 km de oraș, ca să nu deranjeze cu mirosurile.
Așa că am ajuns să fiu navetist la 10 km de casă, cu jobul la un abator, vecin cu două crescătorii de porci.
Spre deosebire de abatorul care are stație de epurare - fonduri europene - reguli europene, fermele de porci au păstrat tradiția de a împrăștia dejecțiile la întâmplare, pe câmp. Da, o cisternă de câteva tone deversează cam la două săptămâni pe câmp. Când o fac pute de te leșină, nu puteți să vă imaginați.
Întreb prin jur și mi se răspunde: au autorizație, tot, de la mediu, de la dsv, nu ai ce să le faci.
Trimit mailuri la primăria localității de care aparțin terenurile: nici un răspuns.
Nimeni nu poate să facă nimic și toți suntem nemulțumiți.
Dar iată că într-o zi însorită reușesc să îi filmez când trec, când deversează pe câmp, pozez și tractor și șofer. Le pun pe DVD și-i vizitez a doua zi pe cei de la o televiziune locală care mi se părea mai deschisă la problemele comunității.
Le vedem, sunt invitat și dau și un scurt interviu, ("Dom'le, nu am venit să dau interviu, nici nu m-am bărbierit dimineață..." - "Haideți, că se vede bine, contează să vă spuneți părerea, că vă dăm deseară la știri...").
Reporterul îl sună foarte ca între prieteni pe șeful DSV, și află că e legal să împrăștie mizeria pe câmp că e considerată îngrășământ, dar faptul că era, chiar cu o zi înainte, declarată alertă de pestă porcină nu știu cum l-a comentat.
Cum s-a terminat?
La știri eu nu am mai apărut deloc, dar nici vidanja nu a mai adus aromele pe câmpul de la fereastră. A trecut mai mult de o lună de atunci și mai vedem tractorul cum trece și duce să împrăștie pe câmpul din cealaltă parte a comunei.
-no comment-
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu