politică de-a-ndoaselea

1. Un călător român, prin Iordania, ia un taxi de la aeroport către hotel. Înfiripă cu taximetristul o discuție și din vorbă în vorbă află că e palestinian, acesta că e român și discută despre Ceaușescu:
- Înțeleg că l-ați omorât că a fost un conducător rău, dar pe noi ne-a ajutat, și noi îl respectăm. Ne aducem aminte de el ca de un prieten. Discuția mai lungă, în contradictoriu, s-a terminat prin mulțumiri ale pasagerului către șofer care, pentru că era din țara lui Ceaușescu, nici nu i-a mai luat bani pentru călătoria până la hotel. (caz real!)
2. Winston Churchill a fost conducătorul providențial (pentru englezi), dar pentru meschinul tratat de la Yalta, în care am fost abandonați sovieticilor la schimb cu Grecia și altele neștiute, nimic nu-i poate șterge pata de mizerie de pe chip (pentru noi).
Și nu atât tratatul, rezultatul unor nefericite conjuncturi de putere, cât duplicitatea cu care și-au trimis, ani la rând, (BBC era ascultat de români în fiecare seară, după război) semnele că vor interveni în vreun fel pentru sprijinul României știind că abandonul în spatele cortinei de fier este total și privit chiar ca o bună afacere pentru bunăstarea proprie.
(nici Polonia nu a scăpat de ticăloșia acestui "gentleman", vezi aici)
priviți-i!